Din cind in cind surfez presa romaneasca sa vad daca M.Petreu a catadicsit sa raspunda multiplelor epistole care i-au fost adresate cu ocazia ultimei ei carti despre M.Sebastian. Pina la urma am pescuit un lung articol cam plictisitor, intitulat "Criticilor mei", care contine si un raspuns scurt al Ioanei Parvulescu.Ma voi apuca sa le silabisesc ...
In schimb, ce mi-a fost dat sa aflu ??? Am aflat ca intre timp, bietul Iosif Hechter, ... a fost promovat ! Din "ucenic al Diavolului" a fost ridicat la rangul de sfint, si nu oricare, ci Sfântul Sebastian. Dat fiindca Hechter si-a ales drept pseudonim numele "Sebastian", iar Sfântul Sebastian este recunoscut drept "patron al gay-ilor" ..., nu mai incape nici o indoiala. Totul este clar !
Iata un paragraf halucinant:
Că Sebastian era homosexual, pesemne latent, există indicii: pseudonimul ales, cum am văzut; fiascourile lui sexuale cu femeile (semnalate ca "năruire",cel puţin de două ori în Jurnal); în fine, relaţia cu Nae Ionescu, cel mai probabil la modul masochist-moral. Într-adevăr, constatând că Sebastian, evreu, se leapădă de toate avansurile prieteneşti pe care i le oferea lumea culturală românească şi chiar le condamnă cu pana cea mai neagră (o face cu cercul "Vieţii româneşti", cu Lovinescu, cu G. Călinescu) ni se pare că ataşamentul masochist-homosexual este mai în măsură decât orice altă explicaţie să dea seama de fidelitatea servilă faţă de NaeIn suportul acestor peroratii, autorul articolului "M. Sebastian, înger sau om ?" adauga si niste interpretari pe cit de personale pe-atit de grosolane, legate de scrierile lui Hannah Arendt, interpretari pe care nu are rost sa le discut.
Ionescu.
Ceea ce ma uimeste, e ca nimeni nu a protestat sau comentat acest articol ...
Ca sa-mi mai treaca nitel din amareala, parchez aici si un articol care imi pare mai balansat, despre relatia calduroasa dintre Eugen Ionescu şi Mihail Sebastian ...
Ha, ha, ha, ... tare`s distractive caracterizarile concise si taioase ale lui IonescO cu privire la cei care l-au dezamagit ideologic:
Cu o vocaţie mai acută a prieteniei, Sebastian, deşi extrem de dezamăgit, încă mai vrea să-i aibă aproape de suflet pe mentorul său de început şi pe cel mai bun prieten, Eliade. Pentru Eugen Ionescu toţi devin indezirabili: Nae Ionescu "cabotin", Dan Botta "coţcarul" Cioran "galbenă reeditare a lui Rozanov", Noica "băiatul cuminte, cu pantaloni scurţi", mai ales "Mirciulică Eliade" ("Papinuţă"), care "aliază, într-un mod paradoxal, erudiţia cu imbecilitatea" ş.a.m.d. Numai pe Sebastian îl iubeşte, acesta-i cuvântul...,Declar caracterizarea lui Eliade drept un juvaier !
hmm, am citit ripostele Martei P.
ReplyDeleteEvident ca acei critici care s-au lansat in peroratii narcisiste, cu epistola I, II, III, ... in loc sa critice scurt si la punckT, au luat mardeala de la Marta, fiindca "furnicutza" de mme cercetator s-a delectat, alegind din acel noian de critici interminabile ..., aspectele pe care sa le deguste si sa le rontzaie pina la pulverizare.
Mi-a placut cum a folosit o jumate de articol spre a riposta criticilor care cica o acuzau ca l-a numit pe Nae "ghiavol", cind niciunul din critici nu a avut o problema cu asta ...
Asa va trebuie, doamnelor si domnilor critici, fiindca in materie de abilitate, talent elocventza, atentie la detalii si dedesupturi, nu aveti nici o sansa de a o egala pe Marta P.
De ce nu i-ati spus doar atit:
mme cercetator Petreu, ... sinteti sublima si inegalabila, insa va lipseste o singura calitate, care este atit de subtila..., incit atunci cind exista, nici nu se observa: "la finesse".
S-ar parea ca pentru dvs. o FRAZA are aceeasi valoare, putere si semnificatie, indiferent de CINE o pronuntza. Va considerati riguroasa si obiectiva doar fiindca acordati mai multa importanta CUVINTELOR decit personalitatilor care le pronuntza.
Pai se poate ??
Oare e posibil ca o FRAZA pronuntata de ideologul Nae Ionescu, sau de activistul Eliade, sa poata spune ACELASI lucru ca atunci cind e pronuntzata de filozoful Cioran, sau de sensibilosul scriitor Sebastian ??
Pleosk !
O remarcabila analiza a cercetatorului Marta Petreu. Enjoy !
ReplyDeleteadmite pe undeva M.Petreu:
ReplyDelete"M-am recunoscut partial într-o observatie pe care a facut-o dl Nicolae Manolescu, cum ca volumul meu are tonul unei iubiri dezamagite.
Cred ca dna Roxana Sorescu si dl Edgar Reichmann au intuit bine ca m-am molipsit de la tonul presei interbelice, mai exact de la Sebastian însusi..."
Pai bine, mamitzo, ...
si care e vina lui Sebastian ca intelighentia romana a ultimelor decenii, a hotarit sa construiasca o imagine roz-bombon care nu avea nimic a face cu Sebastian, imagine care zicea mult mai multe despre autorii constructiilor, despre narcisimul lor (Liiceanu, Martei P...), al tuturor celor care necunoscindu-l, au dorit sa-l reprezinte in culorile pictate de ei.
Cind construiesti un tablou cu lauri, surle si trompete, investind in acel kitch multa meticulozitate si truda, ba mai mult, te si lauzi cu el la lume, iti asociezi numele cu frumusetea si desavirsirea lui, ... e normal sa te apuce pandaliile in momentul in care, fir`ar el sa fie, tabloul nu vrea sa stea in cui !!
Si atunci ... hai sa sarim pe bietul Sebastian, care e mort in continuare si nu a schimbat nimic din bucatele pe care le etalase fara nici o precautie, pe tava Jurnalului sau intim, cind fara voia lui a fost proclamat "erou" ..., si hai sa-l declaram "radical", hai sa-l declaram masochist, ba chiar "criptohomosexual" (imbratisind presupunerile vazduhiste ale unor nepoate frustrate de probleme meschine de mostenire ...)
In fond prin destinul sau, junele Sebastian, cu partile lui bune si rele, nu face nimic altceva decit sa incorporeze banala si eterna esenta a neamului evreiesc, care ar putea fi definita (in mod simplist, fireste) drept un amalgam intre un soi de eroism tragic si o perpetua batalie interioara intre nevoia de iesire din matrita, de identificare cu mediul cultural local si obligatia de supravietuire ca etnie...
Sebastian ne demonstreaza, fara a-si propune, acest fapt prin felul in care si-a trait viata, prin scrierile lui, prin nazuintele sale, prin slabiciunile lui de caracter si, mai ales, prin Jurnalul sau brut si intim, pe care noi am avut norocul dar si neobrazarea sa-l violam.
jenanT ! pleosK !
cea-r fi sa citesti totusi cartea, draga mea? cartea asta despre care te pronunti cu o comica indignare (a doua oara cred), nu e totusi cazul sa o citesti, sa stii despre ce e vorba, ca regula minimala? cred ca la litere ti se spunea, in anul intai, "nu se vorbeste niciodata despre o carte pe care n-ai citit-o", la prima ora de curs, inainte de a ti se da buna ziua, nu?
ReplyDeletece crezi, n-ar fi timpul?
ca sa nu dai bani pe ea, imprumut-o.
iar daca nu vrei s-o citesti, nu e cazul sa incetezi a mai vorbi, totusi, de ea? nu ti se pare elementar?...
oricum, nu pricep de unde-l scoti tu sfant pe sebastian. nu avem decat "iubiri" in literatura asta romana. bai, chiar a fost de extrema dreapta, chiar il admira pe mussolini, ce vrei sa facem acum. spune tu. sa ne omoram? daca n-o spune petreu, or sa vina altii, din urmatoarele generatii, si tot o sa descopere la academie ziarele si articolele alea. si atunci ce-o sa facem? o sa le facem si lor un portret patetic?
e comic ce spui... esti prea atasata, n-ai aflat ca oamenii nu-s sfinti. adica de ce-ar fi imposibil ca sebastian sa greseasca? pentru ca e evreu? pentru ca a fost persecutat? care ar fi, punctual, motivul pentru care ce a scris n-a fost scris, si dac-a fost scris, n-a vrut sa spuna ce-a spus...?
chiar vreau sa inteleg natura cautiunii morale. de ce, ca e baiat delicat si are un jurnal minunat?
M
Daca tot ai avut abilitatea sa remarci a mea "comica indignare" (merci, apreciez !), ai fi putut sa realizezi ca NU eu il consider "sfint" pe Sebastian ci, am luat in deridere (daca mi se permite) faptul ca ...
ReplyDeleteunii (precum nepoatele, psihahanalistu` Ion Voicu etc) considera ca, alegindu-si (de buna voie si nesilit de nimeni) pseudonimul "Sebastian", ... sarmanul Hecter a devoalat ca era un "homosexual" cel putin in stare "latenta" ...,
fiind lucru stiut ca Sf. Sebastian era (cum zice psihologu` I.V.) patronul "gay-ilor".
De aia am glumit, draga M (sper ca nu esti chiar Marta, pacatele mele ...), ca Sebastian a fost promovat la rangul de sfint.
Altminteri, departe de mine de a-l considera pe Sebastian un sfint, au contraire, il consider un om slab, ratacit, torturat intr-un mod neplacut mie, care a trait in vremi tulburi.
Acum adresez intrebarea ta:
"adica de ce-ar fi imposibil ca sebastian sa greseasca? pentru ca e evreu? pentru ca a fost persecutat? [...]
chiar vreau sa inteleg natura cautiunii morale. de ce, ca e baiat delicat si are un jurnal minunat?"
Experientele la care a fost expus, l-au trezit pina la urma din ratacirile lui de junetze, radicale si mussoliniace ...
Insa..., (nu stiu de ce, dar cred ca esti de acord cumine), chiar daca Sebastian a gresit in judecatile sale (o recunoaste pina la urma singur, ... silit de imprejurari), totusi, sensibilul june scriitor nu a fost nici activist politic, nici ideolog, chiar cu toate de ariile de opereta pe care le fredona.
Mai activist a fost, pentru o perioada, "ginditorul" Cioran, si el trezit pina la urma de realiatea la care a fost expus (fie ca m.p. il crede sau nu ...).
Ceea ce ma deranjeaza si nu apreciez DELOC, este ca m.p. pune in mod implacabil, semnul EGALITATII intre aceste personalitati diferite,... pe baza VORBELOR emise intr-o anume perioada, ...
Acorda loc secundar VORBELOR ulterioare (isi permite chiar sa NU le creada) si nu acorda greutate FAPTELOR care au mult mai mare importanta (cf.proverbului).
Aceasta meteahna (imHo) am detectat-o in nenumaratele ei articole, interview`uri, TV etc.
Pe scurt, nu ma prea omor dupa Sebastian si ratacirile lui, dar ii sint (am mai spus si asta ...) recunoscatoare pentru Jurnal, fiindca mi-a aratat ce as fi simtit si eu, daca as fi trait in acele vremi. Nu sunt cu nimic mai puternica, mai eroica bla bla bla. (cred insa ca nu mi-ar fi placut de Nae ...)
Ca Sebastian e evreu, pt mine nu are absolut nici o importanta, eu sint extrem de severa cu aceasta etnie...
tu spui: "Ceea ce ma deranjeaza si nu apreciez DELOC, este ca m.p. pune in mod implacabil, semnul EGALITATII intre aceste personalitati diferite,... pe baza VORBELOR emise intr-o anume perioada, ...
ReplyDeleteAcorda loc secundar VORBELOR ulterioare (isi permite chiar sa NU le creada) si nu acorda greutate FAPTELOR care au mult mai mare importanta (cf.proverbului)."
dar tocmai din asta se vede ca n-ai citit cartea (nu sunt "marta", nici michael jackson). fiindca ai fi vazut ca nu pune acest semn egal. dimpotriva, face o distinctie neta, prea neta poate, intre cel care a fost si cel care a devenit. spune: sebastian a fost asta, apoi s-a vindecat. o spune limpede.
tu te "certi' cu propriile-ti impresii despre carte. o carte pe care... te certi cu o proiectie.
in episodul homosexualitatii, ea nu a insistat, l-a amintit in treacat. nici nu cred ca le crediteaza pe nepoatele lui. si asta (homosexualitatea), ai vazut, nu e pentru ea ceva infamant, putin ii pasa.
deci unde vezi tu "semn al egalitatii" nu e nici o egalitate si nici un semn. citeste cartea.
si unde vezi creditare a unor nepoate nu e nici o creditare.
dar tot nu pricep cum poate fi facut sebastian sa nu spuna ceea ce a spus, sa nu scrie ceea ce a scris, documente care raman pentru totdeauna in arhiva, unde ar fi fost descoperite, oricum, de oricine. adica, nu pricep din e e facuta cautiunea morala sub care sta el, si cat credeai ca va ramane asa...
pentru ca, pe fost, nu ai nici o obiectie, in afara unui disconfort, unei senzatii de durere, pe care nu ti-o poti explica tocmai pentru ca e, in secret, dezamagire fata de sebastian. si o proiectezi si tu, ca toata lumea, pe biata petreu.
vezi uluitorul miracol de a vorbi despre o carte pe care...
M
zici tu: "dar tot nu pricep cum poate fi facut sebastian sa nu spuna ceea ce a spus, sa nu scrie ceea ce a scris, documente care raman pentru totdeauna in arhiva, unde ar fi fost descoperite, oricum, de oricine. adica, nu pricep din e e facuta cautiunea morala sub care sta el, si cat credeai ca va ramane asa..."
ReplyDeletecred ca e o neintelegere la mijloc ...
Eu sunt si voi ramine o mare admiratoare a trudei, a talentului de disectie, a scufundarii in prafaraia arhivelor(in care nu multi se incumeta...), a pescuirii unor detalii de ale caror ADEVAR nu avem de ce sa ne indoim !! Intr'adevar Sebastian a scris acele lucruri, s-a imbatat cu acele idei ...
Problema mea este cu INTERPRETAREA si etichetarea acestor detalii ... Aici (dupa parerea mea si numai a mea) zic eu ca ii lipseste finetea.
iti voi exemplifica la ce ma refer in comentariul ce urmeaza ...
Iata si frazele Martei P:
ReplyDelete(1)"Mi s-a parut mai onest si mai interesant sa stabilesc – exact asa cum am facut pentru Cioran si pentru Eliade – perioada cît Sebastian a utilizat, în scris, în texte de opinie, nu de informatie, idei de extrema dreapta si apoi sa arat (exact cum am aratat pentru Cioran si pentru Eliade) momentul cînd începe sa se desprinda de aceste idei, apoi acela cînd în bagajul lui ideatic nu mai putem gasi nici o idee antidemocratica de dreapta.
Am considerat ca acest fel de a proceda este mai profitabil si mai just pentru autorul si opera în discutie, fie ca e vorba de Cioran, de Eliade sau de Sebastian."
Precum se poate vedea M.P. alege intentionat aceeasi metodologie pentru toate aceste personaje ...
Buuun, de-ocamdata, hai sa zicem ca nu ma deranjeaza. In fond se poate numi ..."colectare de date", unde M.P. este experta !!
(2)"Este interesant ca nimeni nu vrea sa vada ca si în cazul lui Cioran, si în acela al lui Eliade, si în cel de fata, am folosit aceeasi metoda: am aratat ce am gasit "compromitator”, aducîndui autorului în discutie cea mai grava obiectie care rezulta din texte;
iar în pasul urmator am cautat toate elementele care îl puteau dezvinovati sau care îi puteau atenua eroarea, mergînd, cînd informatiile mi-au permis, pîna la stabilirea datei cînd autorul în discutie s-a lepadat complet – si exterior, prin ce scrie, si interior, prin convingerile pe care si le declara în eventuale documente private ori în public, înregistrate fiind de martori – de orice iluzii dictatorial-revolutionare si de orice trasaturi ale doctrinei extremiste de dreapta."
Hmm, incepe sa ma deranjeze nitzel ... fiindca acel "pas urmator" in care se cauta TOATE (chiar toate, toate, toate ??) elementele si detaliile care i-ar putea "dezvinovati" nu mai sint garantate de ARHIVA prafuita dar obiectiva a unui cotidian al vremii... si, sorry, aici nu se poate garanta ca e vorba de aceeasi metodologie justa.
(3)"E interesant, în cazul lui Sebastian, ca nici unul dintre contestatarii cartii mele nu a vrut sa vada felul în care îi urmaresc dezmeticirea din utopia de dreapta, purificarea de reziduurile ei, mergînd pîna la lepadarea totala. Si ar fi de meditat la urmatoarea problema:
de ce accepta acesti comentatori numai un Sebastian perfect, în loc sa-l admire pe cel real, trecut prin încercarile biografiei si ale epocii?"
Pai, daca e asa de interesant, poate ca nu e intimplator ..., ceva i-a deranjat pe multi, nu doar pe mine.
Si un raspuns la problema de meditat:
Pai poate ca nici Sebastianul construit de intelighentia romana (printre care si M.P.) drept perfect si nici Sebastianul construit acum de M.P. drept real, nu este Sebastianul plauzibil ...
Poate ca nu a fost o idee buna sa se foloseasca aceeasi metodologie, fie ca e vorba de Cioran, de Eliade sau de Sebastian, ... sau de Margareta Pislaru, sau de Michael Jackson.
draga mea, scuza-ma, dar nu pricep nimic din ce spui. ce anume e gresit in cele afirmate de ea?
ReplyDeleteea spune: folosesc aceeasi metodologie: pentru 1 om, pentru 3, pentru 23. cum e si normal, asta e spiritul stiintific, nu altul.
deci unde a gresit, ca nu pricep nimic din supararea ta
cum sa spui ca NU a fost o idee buna sa se foloseasca aceeasi metodologie? pai in afara ca e un nonsens stiintific, total compromitator, asa ceva echivaleaza cu a statua ca sebastian E ALTCEVA decat cei 2, 3 sau 23?
ei, CE ALTCEVA, diferit, este sebastian? (cred ca e a treia oara cand iti pun intrebarea)
sa mai adaug, drama mea, ca ai postat 2 articole si 2 comentarii DESPRE NIMIC, fiindca nu ai citit cartea, ceea ce e, sub orice registru, inadmisibil?...
sa-ti spun de ce s-au inflamat atat de multi (nu sunt atat de multi, vreo 4 sau 5, si sunt critici literari, nu oameni stapani pe istoria ideilor, ca sa stie ce e compromitator in ce-a facut sebastian - ei se ocupa de metafore si estetisme). s-au suparat pentru ca petreu e aducatorul relei vestiri.
care mesager, cum stii, in unele vremuri si culturi, era ucis.
zau, gandeste-te. ce te deranjeaza cu adevarat e sebastian. in fond, CUM A PUTUT SA NE FACA ASTA?...
stii?
am postat 2 articole in loc de unul ... nu din cauza vreunei obsesii, ci fiindca a trecut juma de an intre aparitia criticilor ... si a publicarii "ripostei" lui M.P.
ReplyDeleteiau asupra mea ca NU reusesc sa-mi exprim punctul de vedere intr-un fel in care sa faca sens si pt. altcineva decit mine,
si de aceea am hotarit sa ... imi rezerv mai mult timp ca sa gasesc FELUL in care sa formulez "supararea" mea ...
Din cele presupuse de tine in fraza: "zau, gandeste-te.
ce te deranjeaza cu adevarat e sebastian. in fond, CUM A PUTUT SA NE FACA ASTA?...",
te asigur ca nu e asa.
Pentru mine, ceea ce a revelat sau relevat M.P. nu constituie nici o surpriza ...
Maica-mea mi-a povestit impresiile ei despre acest "domn cu palarie" (cum il numea ea) atunci cind eu citeam Jurnalul. Nu l-a prea simpatizat.
perfect, poate vom vorbi atunci. sunt interesat pentru ca nu pot intelege ce s-a intamplat cu acest val de proteste, care e diferit de cel de la dezvaluirile despre eliade (important) si despre cioran (inexistent). sunt convins ca petreu a atins o coarda mai ciudata si mai vibranta, nu foarte melodios, in noi, dar nu-mi dau seama exact desprte ce o fi vorba.
ReplyDeletetoate cele bune!
M
DE fapt, ce ma deranjeaza pe mine este un soi de hulpavism cu care a fost insfacata persoana lui Sebastian de catre toata intelighentia romana...,
ReplyDeletesi atunci cind a fost "adulata" (inca mai simt o vaga greatza fatza de textul "mon frere, Sebastian"), si acum cind este "demascata".
S-au folosit de soarta unui om cu caracter slab cu destin tragic, spre a-si vintura veleitatile lor narcisistice locale. Dupa parerea mea, Sebastian nu este iubit nici de unii nici de altii... (si nici nu trebuie iubit, dar hai sa nu ne iubim prea mult pe noi, pe seama lui).
Exista o persoana mult mai elocventa decit mine, care a citit cartea, si care zice exact ce nu reusesc eu sa spun (redau doar un fragment, insa recomand intreaga postare):
"În fond, cartea lui M.P. spune un adevăr evident, înşiruind exactităţi documentare; cu toate premisele corecte, are însă concluzia eronată, şarjată. Este o carte onestă, însă tezistă şi marcat psihologică (interminabilă înşiruire de adjective). Toată lucrarea pare raţionamentul de revanşă al cercetătorului rănit: două decenii ne-aţi vândut ideea purităţii lui Sebastian faţă de ceilalţi membri ai generaţiei – pare să spună ea -, făcându-mă şi pe mine să o cred; ei bine, iată că era la rându-i unul dintre demoni, şi vă voi demonstra asta. Acolo unde tot ce avem, ca material de cercetare, sunt încercările şcolăreşti ale unui debutant de provincie de a comenta iureşul evoluţiilor geopolitice ale timpului (ascensiunea lui Mussolini etc.) imitându-şi ideatic şi literal maestrul, Marta Petreu vede vaste conţinuturi programatice, închegate, şi o voinţă personală constantă, redutabilă.[...] cartea e scrisă cu Schadenfreude. Peste tot transpare bucuria răutăcioasă, inexplicabilă, a descoperirii unui defect de fabricaţie."
de acord ca petreu are un ton acru-jubilatoriu. asta e tonul ei, si din articolul pe care il citezi mi se pare ca nici nu e mandra de asta. cred ca si ea a inceput cu o admiratie fara de sebastian. toti am "inceput" asa, asta-i problema. si bineinteles ca nu i-a placut ce a descoperit. spui ca pentru tine nu a fost o surpriza trecutul lui, articolele acelea. pentru mine au fost, sa stii. toti se prefac ca au stitu (cosasu de pilda), dar nu cred ca au ghicit amploarea.
ReplyDeleteoricum, fara studiul lui marta petreu nu prea poti intelege ceva din jurnalul lui. tot pare ca se bate cu toata lumea, ca e dezamagit de toti pe rand, si nu intelegi de ce, DE CE FUSESE LEGAT DE OAMENII AIA IN THE FIRST PLACE. carte lamureste tot. din pacate.
macar stim ca a regretat, stii. ca si-a regretat trecutul. acuma il putem pune la index, il dam la spate, si gata.
dar ma tem ca farmecul jurnalului s-a dus.
tu zici:
ReplyDelete"... macar stim ca a regretat, stii. ca si-a regretat trecutul. acuma il putem pune la index, il dam la spate, si gata.
dar ma tem ca farmecul jurnalului s-a dus."
nu's deloc de acord cu tine.
(1)te inseli in privinta lui Sebastian. El nu atit ca si-a regretat trecutul, el mai mult a regretat ca imprejurarile l-au silit sa-si destrame visul ...
Mult mai meritoriu si adevarat este regretul lui Cioran. Tipul a renuntzat si si-a considerat idiotice principiile pe care le sustinuse cu atita verva ...
(2)INSA, acestea fiind zise...,
Jurnalul lui Sebastian nu si-a pierdut nici-o tzira din farmec.
El ramine valoros pentru fresca acelei perioade pe care a devoalat-o fara sa-si propuna, totalmente neintentionat.
Pentru asta Jurnalul are un rasunet international (vorbesc de Spania, Franta, Polonia, USA, care habar nu au de Sebastian, dar sint inca setosi sa absoarba marturii despre acea perioada).
Un jurnal brutal si sincer, deloc destinat publicarii, DECI, demn de crezare. Chiar si rasunetul pe care inca il mai are in Romania (indiferent de aceste polemici stupide) este indicativ. Ceea ce lumea nu credea citind cartile de istorie, ... a crezut citind Jurnalul.
Pentru asta il apreciez eu (si ma cert cu maica-mea).
draga mea (suna condescendent acest "draga mea, dar nu stiu cum sa-ti zic, ia-o ca atare), "rasunetul international" al jurnalului lui sebastian, de care zici tu, s-a intamplat inainte de cartea lui petreu. inainte sa se stie ceva, undeva, pe vreun meridian din lumea asta, despre trecutul lui sebastian.
ReplyDeletetu poate crezi ca jurnalul a avut audienta acolo din aceleasi motive pentru care a avut la noi: estetice, emotional-istorice, nu stiu ce. nu. peste tot a contat un singur lucru: "un alt evreu persecutat, de care nu stiam, un altul strivit de istorie undeva in est". crede-ma ca am ascultat cateva emisiuni despre carte, stiu despre ce-i vorba. numai asta a contat, ei habar n-au de alt statut al lui sebastian decat cel etnic, nici nu stiau ca e scriitor, nici nu stiau ca exista. cand se va afla acum ca evreul persecutat e simpatizant mussolinian... nu trebuie sa mai spun ce jena totala va bantui prin edituri, da? asta ca sa inlocuim emotia cu luciditatea. se va termina scurt cu jurnalul, scurt de tot. pariez chiar ca nici in israel nu va avea mai mult de o reeditare, ceva cu o prefata explicativa si cu scuze penibile, dupa care tacere.
jurnalul nu are niciun "succes in romania". el A AVUT succes. poate ca vor mai fi vreo editie sau doua. dar nu-ti pune banii pe asta. chestia asta cu evreul de extrema dreapta nu intereseaza pe absolut nimeni normal la cap. imi pare rau sa ti-o spun atat de direct, dar sebastian e terminat. nici macar opera nu-l ajuta, ca e usurica. interesul pentru el, la un anume nivel, era dat numai de jurnal. care e terminat.
cred ca e figura cea mai tragica de la noi.
nu-i trebuia decat un singur lucru: sa fie sincer in jurnal si sa povesteasca totul. n-a facut-o. sau poate a facut-o, dar rudele i-au cenzurat un sfert din el (de prin anii 27). eu nu exclud asta, uneori frica si jena face mai multe victime decat onestitatea. nu exclud deci o stupiditate catastrofala a lui beno, care o fi decis: nu putem publica asta.
asa ca e terminat. ter-mi-nat. spun chestia asta cu destula enervare si tristete, nu dansez.
si cu asta, zile bune. in presupunerea de mai sus (moartea livresca a personajului sebastian), you can put ALL your money.
hai sa iau la buchisit cele scrise de tine:
ReplyDelete"rasunetul international" al jurnalului lui sebastian, de care zici tu, s-a intamplat inainte de cartea lui petreu. inainte sa se stie ceva, undeva, pe vreun meridian din lumea asta, despre trecutul lui sebastian.”
cu alte cuvinte ... draga M (Uite vezi ? la mine nu suna condescendent ...), “rasunetul” s-a produs prin meritul documentului in sine ..., chissenefrega de m.p. ???
peste tot a contat un singur lucru: "un alt evreu persecutat, de care nu stiam, un altul strivit de istorie undeva in est"... numai asta a contat, ei habar n-au de alt statut al lui sebastian decat cel etnic, nici nu stiau ca e scriitor, nici nu stiau ca exista.
DeLoc adevarat. Cui ii pasa in Frantza, Italia, Germania, Polonia, USA ..., sa AFLE de un ALT “evreu persecutat” in timpul celui de-al 2-lea RM, fie el est, vest sau pe luna... Este lucru deja stiut si ras-stiut ! Pe toti ii intereseaza FRESCA perioadei, rinocerizarea mediului intelectual, umilintele prin care trece un suflet complex, insa normal (fara bravura stupida a eroismului, aplicata in post-factum).
... cand se va afla acum ca evreul persecutat e simpatizant mussolinian... nu trebuie sa mai spun ce jena totala va bantui prin edituri, da? asta ca sa inlocuim emotia cu luciditatea. se va termina scurt cu jurnalul, scurt de tot. pariez chiar ca nici in israel nu va avea mai mult de o reeditare, ceva cu o prefata explicativa si cu scuze penibile, dupa care tacere ... chestia asta cu evreul de extrema dreapta nu intereseaza pe absolut nimeni normal la cap.
Valeleu !! adica de simpatizanti mussoliniaci si ai fascismului de prin anii 1933-35 nu a auzit Parisu ? sau Italienii, sau evreii ?? Pai asta era unul din curentele normale ale epocii ... pina cind au inceput ABERATIILE si MALEFICUL de dupa 1936, care au fost de un asemenea “incredibil” incit multi au avut nevoie de timp sa se dezmeticeasca.
In mod cert, orice istoric din Franta, Spania, Italia, Germania, USA, Israel, ... evreu sau neevreu ... stie cu ce RIGLA sa masoare vederile de “extrema dreapta” pina in anul 1935 ale unui june scriitor din Bacau de 20-25 de ani.
jurnalul nu are niciun "succes in romania". el A AVUT succes. poate ca vor mai fi vreo editie sau doua. dar nu-ti pune banii pe asta. imi pare rau sa ti-o spun atat de direct, dar sebastian e terminat. nici macar opera nu-l ajuta, ca e usurica. interesul pentru el, la un anume nivel, era dat numai de jurnal. care e terminat.
Tu esti cumva “editor” ?? Legat de Romania, s-ar putea sa ai dreptate, fiindca romanii din pacate, nu prea exceleaza in “arta de a aprecia adevarata valoare”
cred ca e figura cea mai tragica de la noi.
nu-i trebuia decat un singur lucru: sa fie sincer in jurnal si sa povesteasca totul. n-a facut-o.
Hai sa-ti re-amintesc ca OMUL are dreptul sa-si scrie jurnalul intim asa cum vrea el. Nu l-a scris spre publicare, ci pentru sufletul lui chinuit. NOI sintem cei obraznici, care i-am violat in mod nepermis intimitatea ...
asa ca e terminat. ter-mi-nat. spun chestia asta cu destula enervare si tristete, nu dansez.
si cu asta, zile bune. in presupunerea de mai sus (moartea livresca a personajului sebastian), you can put ALL your money.
Lasa-ma dom`le cu ALL my money. Nu mai pot eu ca nu se va mai publica Jurnalul in Romania ... sau in alte parti ...
Pentru ce ? ca sa cistige bani vazduhistele de nepoate ?
"Jurnalul" si-a facut datoria. Ramine extrem de pretios. Ca un timbru de valoare.
Asa, in stare de ciorna, lipsit de inflorituri pentru posteritate, ramine un juvaer pentru cei care se pricep si degusta acest gen literar.
Iti sugerez sa te lepezi de “tristete” si sa-l pastrezi la loc de cinste in biblioteca ta.
nu, tu nu vrei sa intelegi...
ReplyDeletemai, e vorba de statutul de victima. EL vindea jurnalul. bineinteles ca ei "stiu" ce s-a intamplat in ww2, ce vrei sa spui cu asta. era jurnalul UNEI VICTIME, numai prin asta e interesant, cu tot cu "fresca" adiacenta.
ei, cand afli ca victima era prieten cu calaii, jurnalul CADE, atata tot. e totusi destul de clar...
n-are sens, vom muri si vom vedea.
(de fapt, cred ca intelegi foarte bine, dar te agati absurd.)
M
nu ..., crede-ma, am un feeling total diferit de cel exprimat de tine, de ce te-as minti ?
ReplyDeleteputem fi sinceri, ca doar nu ne cunoastem ...
parchez aici si o alta recenzie la "ghiavol":
Mihail Sebastian pe masa de operaţie, sa fie la colectie.
Marturisesc ca cel mai mult mi-a placut recenzia ta, cu toate ca nu am fost de acord cu ultimul paragraf.
ptiU ..., am scris Bacau, nu-mi vine sa cred !
ReplyDeletee Braila, bre !!!
tot e bine ca nu s-a sesizat M.
hai ca mi-am adunat gindurile pentru a formula mai clar obida mea ...
ReplyDeletetu zici:
"...scuza-ma, dar nu pricep nimic din ce spui. ce anume e gresit in cele afirmate de ea? ea spune: folosesc aceeasi metodologie: pentru 1 om, pentru 3, pentru 23.
cum e si normal, asta e spiritul stiintific, nu altul ..."
Se poate vorbi de un "spirit stiintific" care sa justifice o aceeasi metodologie pentru 1 om sau pentru 23 ...,
doar atunci cind cercetatorul critic se afla in faza de "culegere de date OBIECTIVE" (citate din documente, marturii ale contemporanilor, scrisori etc etc)
Marta Petreu este inegalabila in aceasta faza (am mai zis-o)!
Dupa ce un cercetator a adunat aceste date ... se trece la faza urmatoare:
INTERPRETAREA datelor, care faza are DOUA dimensiuni de subiectivitate, una legata de abilitatile cercetatorului si a doua, de personalitatea SUBIECTULUI ...
La Marta P. pina si aceasta faza dublu-subiectiva ... este OBIECTIVA.
Ea foloseste un soi de "regula de 3-simpla" si declara precum un ROBOT:
Daca in perioada 1927-33 ...,
- cetateanul "Nae Ionescu" a scris fraza "X", inseamna ... care va sa zica ca avem de-a face cu un "fascistoid, extrema dreapta";
- cetateanul "M.Sebastian" a scris fraza "X", inseamna ... care va sa zica ca avem de-a face cu un "fascistoid, extrema dreapta";
- cetateanul "M.Eliade" a scris fraza "X", inseamna ... care va sa zica ca avem de-a face cu un "fascistoid, extrema dreapta";
- cetateanul "Cioran" a scris fraza "X", inseamna ... care va sa zica ca avem de-a face cu un "fascistoid, extrema dreapta"...
Pai nu se poate asa ceva !! (continua ...)
(continuare)
ReplyDeleteNu se poate asa ceva, este lipsit de finete, de eleganta ceruta de responsabilitatea de cercetator (adica e ne-permis de grosolan)...
Pina si eu, un simplu pestisor (chiar daca de Aur) stiu ca ...,
aceeasi fraza "X", inseamna "cu totul altceva" atunci cind e pronuntata:
- de diabolicul ideolog Nae I.,
- de activistul Eliade, rece si lipsit de indoiala, de regrete, rigid la gindire, loial pina la moarte principiilor legionare si chiar dupa ...
- de Cioran, cel care inca nu stia ca el este filozoful care emite ginduri de care nu ramine atasat sufleteste, drept care nu a avut nici o problema sa se dezica de idioteniile tineretii, ...
- de junele scriitor de fictiune Sebastian care, chiar cu aripile taiate de timpuriu, tot a incercat sa mentina virtual in viatza o lume pe care a iubit-o si care il trada ...
ha ha ! Inca o reactie la replica Martei P.,
ReplyDeletede data asta de la Iovanel (care rimeaza cu Aristotel).
Nostim si suparat foc !