Nice Beginning of the Year: Woody Allen - most recent interview

"La La Land" ... Veni Vedi Dormivi !

"bLa bLa Land" ce plictiseala !
Nu se poate compara cu filmul "Florence Foster Jenkins", care sper sa ia Oscarul anul asta.
Iar Meryl Streep, din nou (ce sa-i faci daca e sublima ?) sa ia "Best Actress".
Iat-O:

It is worth noting that the music was NOT pre-recorded. In other words, Meryl Streep sang "live" as the cameras were rolling. That makes her performance all the more remarkable! (The piano was also played "live" by the actor.)

Asta cam asa-i !

Soooo cute !

Happy New 2014 !!!

Mi-as dori ca acest an sa fie mai suportabil decit precedentul, mai calduros, mai pasnic si plin de succese ajutate de noroace ca altfel nimic nu reuseste, mai ales cele care duc spre bine .

 Sa ninga frumos, iar vinturile sa fie doar adieri, vara sa fie vara, toamna sa fie toamna si hai, repede !! sa vina primavara.

Si atunci ..., cine stie ? poate ca voi catadicsi si eu sa mai postez in blogul meu, lasat pe nedrept in paragina...

Happy Hanukkah !!!!

Ce hanukkie superba !! De prin 1870, din Ukraina ...

Pentru detalii, a se da click pe poza,
si apoi un extra-click pentru a o mari.

4 more YEARS !!!

Cit despre ridicolul si indecentul oponent, ha-ha...,
acesta se incadreaza perfect in caricatura de mai jos:

pentru eternii romantici ...

another obsession of mine

Ecuatia altruismului

Acu` citiva ani citeam cu interes despre puterea magnetica pe care a exercitat-o dintotdeauna topica de "altruism", atragind in mreje tot felul de indivizi, care hotareau pe loc sa devina "oameni de stiinta" in slujba subiectului.
Lucrarea... The Altruism Equation: Seven Scientists Search for the Origins of Goodness, prezenta intr-un mod nepretentios de captivant:

"The saga of man's quest to crack the mystery of altruism is a weird, uplifting, and sometimes tragic affair. Its heroes include a bearded Russian anarchist prince who thought mankind needed to learn a lesson from the animals; a bushy-browed loner who asked to be laid out in the Brazilian rainforest so that his body could be buried and then eaten by beetles; and the enigmatic suicide in a dingy London apartment of an atheist-chemist turned religious evolutionary mathematician."

Iata-i si pe cei 7 magnifici maniaci...
Charles Darwin, Walter Allee, T.H. Huxley, William Hamilton, Petr Kropotkin, George Price, and J.B.S. Haldane ...

Pina si eu am simtit nevoia sa iau niste notite despre ei...

o piesa biblica ... In the garden of Eden

La taclale ...

expresivitate suprema, vulnerabilitate, carne vie.
ma induioseaza...

----

Uneori ascult fiecare clip in parte, alteori le pornesc pe toate simultan.
Camera se umple de o placuta rumoare gainsbourgiana ...

nu ma omor dupa Clooney ...

UPDATE:  Damn ! It didn't happen !

insa m-a dat gata in "the Descendants"...
Vreau sa ia el Oscaru` diseara. Stiu ca toti tin cu francezul din "the Artist", cica e un rol extrem de dificil, bla bla bla, insa dupa mine, e usor sa interpretezi un "rol dificil". Ai multe repere de care sa te agati.
Mult mai greu e sa interpretezi un rol lipsit de dificultate.
Fara sa vrea, Clooney cu privirea lui "descumpanita", mi l-a readus in minte pe inegalabilul Mastroianni.

10 pasi de dans macabru (lipsit de coreograf), dar cu prima-balerina ...

Inca o carte despre WWII ...

Fateful Choices:
Ten Decisions That Changed the World, 1940-1941
by Ian Kershaw



in care se pune intrebarea:
Oare deznodamintul acestui razboi, care a izbucnit datorita conditiilor istorico-social-politico-economice, etc and whatever ...,
sa se fi datorat superioritatii tactico-strategice ale fortelor armate ale Aliatilor, miscarii de rezistenta, bisericii, nationalismului, patriotismului ...? sau
a fost rezultatul unor coincidente si accidente, a unor pasi grabiti de balet lipsit de coreograf, executati de citeva personaje dominate de viziuni nebunatice si nedemonstrabile, dar care,
prin incapatinarea lor, prin carisma lor sau lipsa ei, au reusit sa-si impuna deciziile ?
Autorul alege varianta dansului accidental si confera rolul primei balerine, lui Churchill !!

"In view of all this, we must return to the underlying premise so eloquently propounded by Kershaw: that the major events of World War II were the work of individuals.
In August 1939, Hitler and Stalin agreed to smash Poland and to re-divide Eastern Europe, yet no more than a handful of assistants had advance knowledge of all this.
Without Churchill's eloquence and dynamism, the war against Nazism would have come to an end nearly as soon as it started.
Hitler and Hitler alone decided to invade the Soviet Union. Roosevelt and his trusted associates prepared the United States for war. And it was only when the emperor of Japan nodded his head that a mighty Japanese fleet, loaded with attack aircraft, sailed for Hawaii.[...]
And so events took their inexorable course. This led to victory for the Western democracies, but it led to victory, too, for Stalin's tyrannical empire." (Recomand recenzia acestei carti, scrisa de Istvan Deak , un admirabil jurnalist si un excelent profesor in astfel de subiecte. De multe ori analize si recenzii mult mai satisfacatoare decit cartile analizate ...)

Adica, cu cu alte cuvinte... Read More...
Convingere ferma si profunda a lui Churchill ca nazismul ar fi fost un mai mare dusman pentru Anglia decit comunismul, a reusit sa rastoarne pozitia majoritara a cabinetului de a negocia cu Hitler prin intermediul lui Mussolini (Foreign Secretary Lord Halifax ...) "Without the London government's resolve not to negotiate with the Nazis, the European struggle might have ended then and there. All other decisions would have become superfluous, or would at least have been very different ..."

Din cauza celor de mai sus, cica ar fi decis Hitler atacul asupra URSS, ... o miscare nu prea bine gindita. Hitler (care cucerise Polonia, Franta ...) a fost totalmente buimacit de pozitia Londrei,
asa ca s-a gindit ca daca ii va anihila si pe rusi (o miscare pentru care nu era pregatit, insa care i se parea "floare la ureche")..., poate ca Anglia se va lasa impresionata ...

Taman atunci Japonezii, cu urechea la Emperor, incercind sa-i interpreteze versetele, au hotarit sa-si mute fortele armate din nordul tarii, inspre sud ..., lasind nordul la indemina rusilor ...,
in timp ce ...
Mussolini a decis sa atace Franta, sa-i bata pe englezi in Egipt, dupa care sa invadeze Grecia ...
"What passed [in Rome] for dictatorial decisiveness was in reality the merest veneer of half-baked assumptions, superficial observations, amateurish judgment, and wholly uncritical assessment."
Italienii ca aliati au creat mai multe probleme nemtilor ..., decit inamicii oficiali (ca Franta).

Si Stalin a fost totalmente luat prin surpriza de atacul nepregatit al nemtilor, ... el se gindise sa se razboiasca cu ei, dar ceva mai incolo (peste un an macar), cind echipamentul armatei ar fi iesit din "fabrica" ... Plus ca isi omorise cu putin inainte, mare parte din elita lui militara, si tot asa ...

dar mai cititi si voi ...

Gainsbourg..., delicatto ma non troppo

sa incepem anul cu un  menuet...

Totul se explica pina la urma ...

hai ca mi-a placut asta.
am pescuit-o de pe FaceBook.

a iesit frumos monumentul de la Ground Zero ...

"Reflecting Absence"

imi place si burlescul lui Lady GaGa

Iata compozitia "Poker face", muzica si versurile compuse de artista, in sine:

si iata aceeasi compozitie transpusa intr-un show burlesc, specific semnaturii lui "Lady GaGa".
E de semnalat si magnetismul interactiei cu publicul...

Altminteri, "poker face":
a poker term for a blank expression that does not reveal anything

sper sa se intilneasca, acolo...

in decurs de 3 zile ...,
doua personaje mult iubite si admirate de mine pentru talentul lor deosebit, au plecat pe lumea cealalta.

marele pictor Lucien Freud, la 88 de ani,
si..., tulburatoarea, dar mult tulburata Amy Winehouse, la doar 27.

Sint convinsa ca se vor intilni dincolO, amindoi fiind sortiti aceluiasi loc, banuiesc.
Sper ca maestrul s-o picteze, iar Cel de Sus sa aibe bunavointa sa faca ce-o sti, ca picturile sa ajunga pe lumea asta.

Read More...
Versurile lui John Updike, dedicate lui Lucian Freud:

Yes, the body is a hideous thing,
the feet and genitals especially,
the human face not far behind. Blue veins
make snakes on the backs of hands, and mar
the marbled glassy massiveness of thighs.
Such clotted weight’s worth seeing after centuries
(Pygmalion to Canova) of the nude
as spirit’s outer form, a white flame: Psyche.

How wonderfully St. Gaudens’ slim Diana
stands balanced on one foot, in air, moon-cool,
forever! But no, flesh drags us down,
its mottled earth the painter’s avid ground,
earth innocently ugly, sound asleep,
poor nakedness, sunk angel, sack of phlegm.

N.

Am cunoscut un om care, in tinerete, m-a sunat la telefon, pentru a ma anunta ca avusese o revelatie, pe care doreste sa mi-o impartaseasca. M-a invitat la el. Eram prieteni, el chiar ma curta, cum le curta mai pe toate fetele.
M-am dus. Ne-am asezat. Si atunci el mi-a zis: "Am realizat ca omul este dominat in tot ce face in viata lui, in tot ce face cu viata lui, de FRICA. Ei bine, eu am decis ca, de acum inainte, sa nu ma mai las dominat de eA !!"
Eram prea tinara ...
Nu mai retin ce i-am raspuns, probabil vreo platitudine, insa imi amintesc ca am trait cele spuse de el cu sentimentul de "ei si? parca nu stim cu totii acest lucru"...

Nu stiam pe-atunci ca, de fapt, trebuia sa-l fi intrebat: "si, aceasta revelatie sa insemne oare ca, la o adica, te vei sinucide ??", fiindca ...
la vreo 20 de ani dupa, el asta a facut.

Iar eu, de mai bine de 15 ani incoace, am ramas cu sentimentul de vinovatie.

A Comédia de Deus

hmmm..., placut de contemplat intr-un film, greu de suportat in viata de toate zilele...
João César Monteiro, Poet-Provocateur

Cafeaua mea turceasca....

In fiecare dimineata a vietii mele imi pierd in mod intentionat timpul cu prepararea cafelei turcesti. Este rutina mea rituala pe care o trag dupa mine ca pe un firicel care nu are voie sa se rupa... prin numeroasele si diversele meleaguri si culturi in care mi-a fost dat sa traiesc.
Acest firicel imi confirma continuitatea esentei mele existentiale, in ciuda multiplelor pelegrinari.

Nu a fost intotdeauna usor, mai ales la inceputul emigratiei.
Cel mai greu a fost la New York, unde cafeaua este o zeama lunga si transparenta. Am avut ceva de cautat si pina la urma am gasit un magazin puerto-rican care arata ca un depozit de saci cu boabe de cafea de diverse varietati.
Nu a fost greu sa obtin de la ei sa-mi amestece 3 sorturi in proportie (50-25-25%), insa a fost a fost dificil sa-i conving sa le macine "pudra", fiindca le era frica sa nu li se strice masinaria. Ei produceau de obicei o textura mai mare, potrivita pentru espresso sau cafea filtru. Am insistat sa faca un test, le-am promis ca voi cumpara o cantitate mai maricica..., si testul a reusit.
Cind, peste ani, m-am reintors in Europa, macinatul nu a mai fost o problema, iar magazinele din diversele tzari in care am locuit ma foloseau deseori spre a-si initia personalul novice in dramuiri de soiuri de cafele, gramaj, cintarit etc etc..., asa ca dupa citeva experiente, am decis sa trec la un amestec 50-50%, spre a le face si lor si mie viata mai usoara.
Important pentru amestec este ca un soi de boabe sa fie mai inchis iar altul mai deschis la culoare. Toate oricum sint "arabica", insa e placut sa simti un iz de cafea mai prajita. Amestecul meu este "colombian" cu "mocca".
Eu numesc vasul in care imi fierb cafeaua "ibric", care zice-se vine de la grecescul "briki", dar de fapt ce provine din araba...,
insa turcii il numesc "cezve", fiindca la ei ibricul e un altfel de vas folosit pentru alte chestii.

Iata cum imi pregatesc eu cafeaua in fiecare dimineata:
umplu cana mare 3/4 cu apa rece si o torn in ibric sa fiarba la foc mic.
Fiindca beau o singura cafea pe zi, cana mea de portelan este generoasa. O ador si nu las pe nimeni sa se apropie de ea. Daca e sa se sparga, s-o sparg eu, ca sa nu ma supar pe altcineva, nici macar pentru o clipita.

Adaug de la inceput o ligurita de zahar, plina virf. Cafeaua turceasca (o spun toate babele...) nu se face fara zahar, fiindca zaharul anihileaza taria cafelei (care e mult mai tare decit alte tipuri de cafea, fiindca se prepara prin fierbere) care altminteri ar provoca palpitatii neplacute. Asa ca eu refuz sa ofer cafelutza mea renumita celor care imi zic ca vor cafeaua "fara zahar". N-au decit sa bea espresso, care se prepara prin filtrare.
Lingurita este si ea mai maricica, nu de supa, dar nici din alea delicate. O port cu mine cind plec prin alte parti, fiindca toti au lingurite prea mici.

Cind apa se mai incalzeste, adaug 2 lingurite pline virf (format muntele Fuji) de cafea.
Si apoi mai adaug nitel (sa fie !) Tot atunci adaug si praful de cardamom macinat de mine prin presarea si tocarea asidua a bobitelor in micutul mojar alaturat.

Amestec bine si astept si astept si astept si astept si astept...
sa se formeze din launtrul lichidului dens si negru, acea spuma care indica momentul in care gustul cafelei atinge perfectiunea.
Uneori astept peste 5 minute ca sa ajung sa culeg cu lingurita spuma in starea ei perfecta de densitate, si s-o plasez pe fundul canii, sa zaca acolo intacta timp de inca vreo 3 minute,
pina cind si restul cafelei isi aseaza zatul noroios pe fundul ibricului (proces ajutat prin adaugarea a citorva picaturi de apa rece).

Scapata de acea smoala (zat) care va ramine pe fundul ibricului, cafeaua sub forma de lichid de o transparenta opaca este turnata de mine peste spuma care a asteptat rabdatoare pe fundul canii, ceea ce o impinge la suprafata intr-o simfonie de culori maronii si mulatre. Daca nu se intimpla asa, ziua esueaza.
Odihnindu-se in ceasca de portelan, cafeaua mai formeaza o cantitate de zat care se sedimenteaza pe fundul cestii. De aia cafeaua trebuie sorbita cu grija, si nu pina la fund. Stratul delicat de zatz poate fi folosit mai tirziu, pentru "ghicitul in cafea", cind dupa intoarcerea canii cu fundul in sus, se formeaza pe peretii ei o dantela plina de mesaje secrete...
Read More...

Intr-o carte despre "harem" (o institutie mult mai complexa decit ceea ce se zice despre ea), se povestea cum sultanul era servit de catre 10 pina la 40 de odalisce pentru ca sa-si bea cafeluta matinala, doua ii aranjau vesmintele si barba in asa fel incit sa nu se umple de zoaie cind incepea sorbitul, o alta culegea apa proaspata si rece, alta prajea boabele de cafea, alta le macina, alta macina cardamomul, alta se ocupa de nisip si prepara focul mic pe care o alta urma sa plaseze ibricul si toate cele descrise mai'nainte, iar acea care trebuia sa se ocupe de fierberea cafelei si sa o puna in ceasca de care buzele sultanului urmau sa se atinga, era odalisca... careia ii venise sorocul sa se marite si sa paraseasca haremul..., daca si NUMAI daca, reusea sa supravegheze si sa culeaga spuma somptuoasa a cafelei !!! Daca o pierdea, sau se pulveriza, neavind densitatea prin care sa se auto-mentina, ... acea odalisca nu se mai marita si raminea dezonorata pe vecie !!!

Chiar si in zilele noastre, preparatul cafele turcesti este legat de cutuma matrimoniala.
Mireasa este judecata dupa spuma si gustul cafelei, ca pe vremuri...
Pina si mirele trebuie sa treaca testul cafelei: el primeste o cafea in care mireasa in loc de zahar pune sare (brrr !!). Daca in timp ce o soarbe expresia lui faciala denota doar incintare si placere, dovedeste ca este un barbat cumpatat, iar casatoria este binecuvintata.

puterea relatiilor virtuale...

Moartea lui Leo m-a prins in Romania... Altminteri, l-am vazut si eu de vreo 2-3 ori in viata mea, dar nu pot spune ca l-am cunoscut, de fapt am prieteni care i-au fost prieteni. Chiar la ei ma aflam cind s-a telefonat vestea. Uimire, plinsete..., privit fotografii, amintiri.

La citeva zile, deja la Bruxelles, am deschis citeva bloguri si am ramas uluita de comentariile extrem de negative la adresa lui "alș".
Ceea ce m-a facut sa reflectez nitel la excesul de adrenalina pe care il genereaza spatiul si relatiile virtuale. Oamenii astia au uitat ca este vorba de un om care a murit. Dadeau in el in continuare...
Il apreciam pe blogosphera, unde-i urmaream cu placere rautatile. Admiram maiestria cu care isi sustinea rolul lui de erudit critic de film, de homosexual nonșalant, aveam intelegere pentru faptul ca se simtea dator sa isi apere cu semetie statutul de rara avis in Romania.
Ceea ce e luat de multi drept trufie, îngâmfare, aroganța...,
in cazul unor oameni care se considera marcați, nu are cum sa fie decit un comportament natural.

Insa... m-a socat, m-a deprimat, mi-a intors stomacul pe dos si inca nu mi-am revenit din amareala, cind citind comentariile rautacioase despre "alș", am aflat brusc ca in noiembrie 2010, s-a sinucis tinara, frumoasa si vioaia bloggerita "afreuda".
Cum s-a putut asa ceva ? Nici pe ea nu o cunosteam. Dar vestea m-a izbit mai puternic decit moartea lui Leo.
Ca sa vezi puterea relatiilor virtuale...

On Discovering a Butterfly

I found it and I named it, being versed
in taxonomic Latin; thus became
godfather to an insect and its first
describer -- and I want no other fame.

Desi in viata de toate zilele as fi avut grija sa pastrez o distanta care sa ma fereasca de prezenta fizica a lui Nabokov (adica m-as fi ferit de el ca de dracu`), admiratia mea pentru acest personaj nu are limita ...


Evident ca m-am bucurat ca finally "Nabokov Theory on Butterfly Evolution Is Vindicated"

Few professional lepidopterists took these ideas seriously during Nabokov’s lifetime. But in the years since his death in 1977, his scientific reputation has grown. And over the past 10 years, a team of scientists has been applying gene-sequencing technology to his hypothesis about how Polyommatus blues evolved. On Tuesday in the Proceedings of the Royal Society of London, they reported that Nabokov was absolutely right.

Eu l-am crezut atunci cind a sustinut ca felul subtil, sublim, satyr, in care ne-a prezentat el pe efemerismul nymphetei Lolita, nu avea nici o iota de pedophilie (cum a fost acuzat de obtuzimea burgheza),
ci era o translatare a studiului si observatiilor sale pasionale asupra acelei specii de un paradox unic, desemnata in toate limbile lumii prin cuvinte cu rezonanta frematatoare care sa sugereze zbaterea aripilor lor pudrate in culori altminteri de nedescris, "fluture", "farfala", butterfly", "papillon", "бабочкa"...
Ramine deci speranta ca si teoria mea legata de fluturi, sa fie cindva adeverita stiintific,
si anume ca Omul s-ar fi format din incrucisarea cimpanzeului cu fluturele ...
Si in teoria mea este vorba de un fluturas albastru.

PS. am mai descoperit si alte afinitati cu maestrul:
Si eu am evitat sa invat limba germana;
Si eu am aceeasi malformatie: Nu gindesc in cuvinte (chiar m-am certat cu multi prieteni pe aceasta tema)!
Mare mi-a fost placerea sa citesc cele de mai jos:

I don't think in any language. I think in images. I don't believe that people think in languages. They don't move their lips when they think. It is only a certain type of illiterate person who moves his lips as he reads or ruminates. No, I think in images, and now and then a Russian phrase or an English phrase will form with the foam of the brainwave, but that’s about all.
(From a BBC Interview, 1962)

de mentionat in treacat...

Zilele astea a trecut S. pe-aici, ceea ce ma bucura...
Astea's vizite rare, discrete, eu ii vizitez blogul mult mai des. E drept ca am si ce citi...