Orchestra si stupul ...

ORCHESTRA: un sistem perfect, alcatuit din membri cu functii precis stabilite, fiecare dotat cu aptitudinea, talentul si cu instrumentul necesar pentru realizarea perfecta a actului cerut. Fiecare isi cunoaste notele, ritmul si masura, fiecare stie cu exactitudine ce are de facut.
Si totusi ..., acesti perfectionisti care pot executa impecabil partea lor de actiune, accepta cu smerenie supunerea fata de dirijor, se aservesc de buna voie rigoarei baghetei lui tiranice, dar si magice ...
Unde s-a mai pomenit asa ceva ?? Cum de exista asa ceva unic, si necaracteristic spetei umane ?

De ce nu se intimpla asta si in toate celelalte sisteme alcatuite din oameni ? Cu’atit mai mult ca in majoritatea cazurilor ..., membrii sistemelor umane nu exceleaza nici prin perfectiune, nici prin precizie sau auto-control.
Dimpotriva, aceste sisteme par a fi "orchestre" alcatuite din mediocritati care produc doar galagie, harmalaie, taraboi (misto cuvinte, cred ca de etim. slavona) si care se intreaba de ce naiba e nevoie de unul care doar da din bagheta, cind noi le stim si le putem face pe toate ??

Mai exista si alte sisteme asa-zis nobile in cadrul regnului nostru animal, chiar si in afara spetei umane ...
Sint la fel de misterioase si intrigante.
Incercind sa explice actul de "noblete", de fapt ... sperind sa-l identifice la oameni, Darwin a analizat societatea albinelor.
L-a perplexat faptul ca in cadrul vietii zumzaitoare de stup doar Regina-mama se reproduce, iar restul albinutelor sclavageste in jurul ei, unele o fertilizeaza, altele se sinucid ... toate aceste activitati fiind intreprinse cu un spirit de sacrificiu de o noblete uluitoare. Cum asa ??
Pai iac'asa ! Pina la urma Darwin a constatat ca ceea ce apare drept sacrificiu si noblete, este dictat de purul interes.
Atit albinutele sclave cit si trintorii se supun si o servesc pe Regina-mama, fiindca ea este aceea care se reproduce nu doar pe sine, ci ii reproduce si pe ei. Acest "greater-goodism" este misteriosul mecanism care nu poate fi descris si pentru care noi am inventat cuvinte marete dar goale ..., precum altruism, noblete, sacrificiu etc etc.

Se pare ca sistemele care ajung sa functioneze perfect, generindu-ne uluire sau admiratie, nu au fost construite in baza unui plan plin de bune intentii, ci s-au nascut intr-un mod misterios prin cizelarea unor rigori intrinseci care merg de la sine si deci, nu necesita efortul de a fi intelese sau invatate.

Dar sa revin la sistemul sublim cu care mi-am inceput tirada, la orchestra.
Iata-l aici pe Karajan care, aidoma adierii vintului in lanul de secara, unduieste traseul arcuselor, porneste vuietele trompetelor, stavileste rafalele tobelor, tuna si fulgera din toate corzile, ca apoi brusc, sa creeze linistea de care are nevoie spre a mingiia in voie bratele si umerii goi ai adoratei sale Anne-Sophie ...