Jan 10, 2010

tot despre Oglinda, doar ca... etymologically speaking

Pe parcursul peregrinarilor mele etimologice in lumea Oglinzilor am intilnit o serie de situatii stranii care mi-au dezvaluit conexiuni surprinzatoare, de fapt, o adevarata harababura (pentru mintea unui pestisor, evident) ...
Ceea ce mi-a permis (in calitate de birfitor..., nu de etimolog) sa ma lansez in ne-permisele generalizari despre diverse grupari de popoare.
Se pare ca francezii, englezii si chiar catalanii, se uitau in oglinda spre a-si privi propria reflectie, spre a se admira. Cind nu era vorba de propria lor persoana ... oglinda ii facea sa se mire si sa se minuneze, sa distinga tot felul de naluciri si miraje, dar ..., mai ales, sa fie tematori de superstitii. Ghinionul legat de spargerea oglindei a contribuit la fixarea lor de perete, la fabricarea de rame din materiale, fie rezistente, fie extrem de pretioase, spre a se motiva deosebita grija in mânuirea lor si minimizarea in felul acesta al nenorocului.
Atit popoarele cu singe mai rece, precum suedezii, olandezii, nemtii ..., cit si cele cu singe mai fierbinte, precum spaniolii, portuguezii, italienii ..., au ales pentru denumirea oglinzii, cuvinte care se bazeaza pe aceeasi radacina latina din "speculum". Acest fapt mi s-a parut extrem de ciudat. Diferentele de temperatura sanguina, de obicei, explica diferentele intre popoare (sau indivizi), nicidecum asemanarile.
Am hotarit sa forez mai adinc in directia radacinii lui "speculum".
In urma esantioanelor obtinute, am constatat radacina se bifurca in doua, una dind nastere la verbul "speculare" (a observa, a analiza, si ... a specula), iar alta la "specere" (a privi, a vedea). In cazul asta, totul devine clar !

Am indraznit toate aceste elucubrari etimologice, numai si numai in urma unei migaloase parcurgeri sumare a unui mare numar de dictionare ale limbilor lumii. Mai sint multe de analizat, dar s-o faca altii. Prezint aici ciorna --> Read More...
CIORNA:
Lucru ciudat, insa pentru desemnarea obiectului stravechi "oglinda", nemtii si popoarele mai la nord de ei, folosesc o radacina comuna cu spaniolii, portughezii si italienii:
specchio - it.
spiegel - germ.
spegel - sued.
espejo - span.
espelho - port.
In schimb catalanii, spre a-si arata distinctia fatza de spanioli, au ales sa se mire in fatza oglinzii precum francezii si englezii:
miroir - fr.
mirror - engl.
mirall - cat.
Românii au ales, impreuna cu croatii, un cuvint care provine dintr-o radacina slava a cuvintului legat de "privire", "ocheada" ("gliad"):
oglinda - rom.
ogledalo - cro.
Culmea culmilor, slavii adevarati, precum rusii, cehii, ukrainienii, nu au ales o radacina slava, ci una despre care nici ei nu cunosc originea, o fi tatara ? o fi turka ? iar polonezii, slavi si ei, ca sa se arate mai smecheri decit rusii, au decis sa-si aleaga pentru acest obiect, un cuvint cu totul si cu totul latin:
зеркало - rus
zrcadlo - ceh
дзеркало - ukr.
lustro - pol.
Mai exista si multe alte denumiri, care par a fi unice si ne-legate de radacinile mentionate mai sus, precum:
καθρέφτης - grec (katoptron, pe limba mai noua)
ayna - turk
pasqyrë - alban.
cermin - indonez.

No comments:

Post a Comment